Pe coperta unei
reviste romanesti de istorie pentru care trebuie sa platim 9,99 lei, apare
scris mare „Enigma Printului Negru al Tarii Romanesti”.
Ei, zic, hai sa o
iau sa vedem ce mai spun istoricii despre inceputurile Tarii Romanesti...
Ce sa spuna ? In
acelasi articolas care se intinde pe muuulte pagini ni se repeta de cateva ori
ca din analiza ADN rezulta ca mama acelui print avea origini germane sau
nord-indiene si ca a murit pe la 40 de ani intre anii 1340 si 1350. De
asemenea, printul avea un inel a carui inscriptie este si ea pomenita de mai
multe ori.
Haios este ca,
desi analiza ADN indica origini germane sau nord-indiene (ca sa vezi ce ti-e cu
arienii astia...) iar pielea printului era inchisa la culoare, se construieste
o intreaga poveste despre nobila de neam germanic care ar fi putut fi mama
printului (si sotia lui Basarab I). Ca doar nu vrem sa credem ca primii
voievozi au venit cu ADN-ul din Pakistan...
Autorii nu uita
sa il intepe putin pe venerabilul Neagu Djuvara care, analizand cateva
documente, a tras concluzia ca primii voievozi valahi ar fi avut origine
cumana. Desi nimeni nu aduce vreun argument impotriva ipotezei (argumentate) a
lui Neagu Giuvara, citim randuri-randuri care spun ca o asemenea concluzie nu
se poate trage dupa o analiza superficiala a unui individ care nu este istoric.
Intamplator,
aiurind in aceeasi zi pe Facebook, intru pe un link care ducea pe site-ul aceleeasi reviste la un articol
despre viata amoroasa a lui Stefan cel Mare. Din acel articol aflu ca Maria de
Mangop a fost singura de care Stefan a divortat; celelalte neveste au decedat.
Nu stim daca inainte sau dupa Stefan.
Daca tot eram pe
acolo, am cautat lamuriri suplimentare si iata ce am gasit: „Din corespondenţa
vremii reieşea că Ştefan cel Mare, după terminarea treburilor administrative,
politice etc din locurile unde poposea, cerea să i se aducă seara ibovnice.
Însă, nu se face nicăieri menţiunea că au şi fost în dormitorul voievodului”. Aha,
probabil ca discutia cu ibovnicele avea loc in sufragerie (ceea ce e altceva).
Deh, asa e cand
historia e tratata ca o barfa.