Atacul sicilian (II). Marele plan

Aceasta postare este un pamflet si trebuie tratat ca atare.

Asa cum am mai scris acum citeva luni, arestarea lui Sorin Apostu a declansat un plan disperat al unor puscariabili pentru inlaturarea lui W, primul demnitar care a indraznit sa atace frontal o boala care ii mistuie pe romani de cind s-au inventat bancurile : hotia. Acest plan nu putea functiona decit cu participarea unor oameni importanti din sfera politicului si cu implicarea unor oameni cu putere financiara (s-a zvonit ca demonstrantii, in mare parte suporteri ai unui alt sport national – fotbalul cu strigaturi si pe cocotate – erau platiti). Putem face ipoteza ca un astfel de plan l-a tentat si pe unul ca A pentru ca dumnealui ar fi fost unul dintre marii beneficiari si ar fi avut si capacitatea intelectuala sa il lucreze in detalii. Numai ca un asemenea plan a avut prea multe detalii si a devenit foarte complex, a implicat prea multa lume. Putem deci sa mai punem o caramida la ipoteza noastra:  W a aflat.

Reactia fireasca a lui W a fost sa incerce sa combata acest plan. Si atunci si-a facut si el un plan, poate si mai complex, dar a avut grija sa nu afle nimeni. Ideea era sa il lase pe A si pe ai lui (alte litere ale alfabetului, care vin dupa A) sa isi puna in aplicare planul, pentru ca la momentul oportun sa ii « prinda ».

Dale Carnegie - fragment din cartea "How to win friends and influence people"

Pe 7 mai 1931, orasul New York a fost martorul celei mai pasionante urmariri din istoria acestei uriase metropole. La capatul a lungi saptamani de cautari, "Two Gun" Crowley - ucigasul, pistolarul care nici nu fuma, nici nu bea - a fost incoltit si capturat in apar-tamentul iubitei sale de pe Bulevardul West End. O suta cincizeci de politisti si detectivi au asediat ascunzatoarea lui de la ulti-mul etaj al imobilului. Ghemuit dupa un fotoliu, Crowley tragea fara incetare asupra po-litiei. Zece mii de spectatori tulburati urmareau lupta. Cand, in cele din urma, Crowley a fost capturat, seful politiei a declarat ca acest criminal cu doua revolvere a fost unul dintre dei mai periculosi infractori din istoria New York-ului. Dar ce credea "Two Gun" Crowley despre sine insusi? Putem da un raspuns clar pentru ca, in timp ce politia tragea spre apartament, el a compus o scrisoare: "In a-tentia celor interesati". Cuvintele asternute pe foaie erau: "Sub aceasta haina bate o inima obosita, dar buna - o inima care n-ar face rau nimanui." Cu putina vreme inainte, Crowley si prietena lui calatoreau voiosi pe un drum de tara. Pe nesteptate, un politist s-a apropiatde masina si i-a spus pistolarului: "Permisul dumneavoastra, va rog."
Fara un cuvant, Crowley si-a scos arma si l-a doborat cu o grindina de gloante. Vazandu-l prabusindu-se, el I-a insfacat revolverul si l-a descarcat si pe acesta in trupul bietului politist. Astfel se comporta asasinul care scrisese: "Sub aceasta haina bate o inima obosita, dar buna - o inima care n-ar face rau nimanui." Crowley a fost condamnat la scaunul electric. Cand a ajuns la locul unde avea sa fie executat, in Sing-Sing, credeti ca a spus: "Astea e ceea ce merit pentru ca am ucis oameni"? Nici vorba; a pus: "Asta e rasplata pe care o primesc pentru ca m-am aparat." Morala acestei povesti este urmatoarea: "Two Gun" Crowley nu s-a autoinvinovatit niciodata pentru nimic.
Este aceasta atitudine atipica in randul criminalilor? Daca asta credeti, ascultati:

Ce vrem de la voi (guvernantilor) ?

Vrem sa faceti ceva pentru a rezolva problemele pe care le-am enumerat in postarea “Ce ne doare cel mai tare ?”. Vrem sa va vedem ca incepeti sa va ocupati de ele, ca faceti un plan, ca atrageti oameni normali sa munceasca pentru rezolvarea lor si ca munciti ca niste fanatici pentru asta.

Ce ne doare cel mai tare ?

        1. Ca nu vedem nicio speranta ca Romania sa mearga spre mai bine (sa aiba drumuri bune, pensii si salarii mai mari, soferi mai disciplinati, strazi mai curate, scoli mai bune, echipa de fotbal buna, oameni mai cinstiti, oameni mai frumosi, oameni mai buni la suflet, oameni mai civilizati…) ?

        2. Ca cei care ar trebui sa gindeasca o cale spre progres si apoi sa ne conduca pe aceasta cale jefuiesc resursele tarii, furind de fapt banii din buzunarele fiecaruia ?

Amenintarea fantomei

Cine credeti ca purta stindardul PSD (si PNL) intr-o dezbatere legata de plimbarea lui Ponta cu ICR-ul ? Ecaterina Andronescu, zisa si “Abramburica”, cea care bintuie rânjind educatia României.

Intr-un dialog cu H.R. Patapievici (care a fost contactat telefonic de moderator) acesta a raspuns la intrebarea “ De ce credeti ca a fost mutat ICR din subordinea presedintiei in subordinea Senatului ?” astfel:  “Pentru ca USL vrea sa acapareze toate institutiile”.

Dupa trei secunde, am putut admira in format 16:9 rânjetul d-nei Andronescu, care a grait: “vedeti, daca aveti aceasta parere inseamna ca nu sinteti independent politic”.

Prin urmare, daca ne spunem parerea despre ceea ce fac PSD (si PNL) inseamna ca nu sintem independenti politic. Daca tacem, ce sintem ? Sintem independenti ! Aveti grija, daca nu sinteti independenti ati putea fi someri…

Motivul invocat de d-na Andronescu (PSD) si dl. Mircea Diaconu (PNL) pentru plimbarea cu ICR in regim de urgenta a fost faptul ca ICR-ul are doi vicepresedinti iar legea nu prevede niciun astfel de post in structura sa deci ICR s-ar afla in ilegalitate (si probabil ca numai Senatul ar putea sa elimine aceste posturi din organigrama), desi aceste posturi fusesera create pe vremea d-lui Iliescu (FSN).

Am facut un efort de memorie, am rascolit putin prin biblioteca, am cautat putin pe Internet si m-am lamurit.