Atacul sicilian (II). Marele plan

Aceasta postare este un pamflet si trebuie tratat ca atare.

Asa cum am mai scris acum citeva luni, arestarea lui Sorin Apostu a declansat un plan disperat al unor puscariabili pentru inlaturarea lui W, primul demnitar care a indraznit sa atace frontal o boala care ii mistuie pe romani de cind s-au inventat bancurile : hotia. Acest plan nu putea functiona decit cu participarea unor oameni importanti din sfera politicului si cu implicarea unor oameni cu putere financiara (s-a zvonit ca demonstrantii, in mare parte suporteri ai unui alt sport national – fotbalul cu strigaturi si pe cocotate – erau platiti). Putem face ipoteza ca un astfel de plan l-a tentat si pe unul ca A pentru ca dumnealui ar fi fost unul dintre marii beneficiari si ar fi avut si capacitatea intelectuala sa il lucreze in detalii. Numai ca un asemenea plan a avut prea multe detalii si a devenit foarte complex, a implicat prea multa lume. Putem deci sa mai punem o caramida la ipoteza noastra:  W a aflat.

Reactia fireasca a lui W a fost sa incerce sa combata acest plan. Si atunci si-a facut si el un plan, poate si mai complex, dar a avut grija sa nu afle nimeni. Ideea era sa il lase pe A si pe ai lui (alte litere ale alfabetului, care vin dupa A) sa isi puna in aplicare planul, pentru ca la momentul oportun sa ii « prinda ».

Eeeei, dragi mei, W a avut in vedere toate variantele posibile de dezvoltare a planului dar a asezat lucrurile in asa fel incit acesta sa mearga pe varianta in care el ii prindea in plasa pe toti : cea in care A ar fi fost arestat (dupa citeva tentative de a scapa prin chichite avocatesti) si ar fi incercat sa scape printr-un fel de numar de circ.

Ce a facut W : a dat jos un guvern, a instalat un altul, apoi l-a dat jos si pe asta si l-a invitat pe un bun prieten al lui A, sa zicem C-P, sa isi dea cu parerea despre cum e sa aiba guvernul sau, i-a dat si niste ajutoare de nadejde din partidul sau si apoi a dirijat lucrurile in asa fel incit planul lui A sa se desfasoare in varianta care ii convenea.

Ce s-a intimplat stie toata lumea : cind s-a strins navodul a cazut in plasa A, ministrul de interne si toti bocitorii care au trecut pe la capatiiul lui A (si au vazut ca nu avea nimic dar l-au plins cu lacrimi de crocodil si au povestit peste tot despre presimtirile lor). Nici dupa zece ani de crestere economica W nu ar fi putut da o astfel de lovitura.

Vom avea confirmarea atunci cind un smecher din armata lui W, care – chipurile – a dezertat la inamic, dindu-i o lovitura crunta lui W si partidului sau, va izbucni intr-o zi si le va striga in gura mare (adica in toate ziarele si la toate posturile TV) inamicilor lui W : sinteti niste mafioti, am gresit venind la voi, ma intorc la W fiindca numai el poate construi dreapta in Romania.